Un suflet de…

martie 4, 2009 la 12:57 pm | Publicat în Din imaginatia mea, i like..., My stuff, Prostiile mele | 21 comentarii
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

COPIL ….firesteeeeeee…..

Si cred ca va mai aduceti de aminte de cand erati copii….cum va mazgaleati si apoi fugeati repede sa aratati parintilor….”NIIIIIIII CE AM FACUT” …si ii bruiati din orarul lor supra solicitat…doar pentru a le oferi un zambet.

Ei bine….eu….am facut astazi …asta :image117Ciupa mea : image119si….astaaaaaaaaaaaaaaaaaa ….care e cea mai faina 😀 :image118Si astazi e soareeeeeeeeeeeeeeeeeee….si caldura………………………si e foarteeeeeeeee frumos 🙂

Si asa cum zice Ciupa : Ce bine e sa fim copii….hai sa fim copii …..deeeeeeeeeee ….si acum pot zice…ca e ceva sub soare….dar nu zic ce

Ce bine era copil…

iulie 17, 2008 la 4:37 pm | Publicat în My stuff | 4 comentarii
Etichete: , , ,

Stiti….parca mie dor sa fiu copil mic,ce bine era cand erai mic faceai de 2-3 ori “uaaaaaaaaaaaaaa” cat puteai de tare si primeai tot ce iti dorea inima de la apa pana la dulciuri si jucarii,dar nu ori ce fel de jucarii.Daca tot ai “behait” atat si parintii au fost de acord iti indreptat ochii catre cea mai mare ,cea mai stralucitoare si bineinteles cea mai scumpa dintre toate.Cand vedeau ai tai pretul cam strambau din nas si daca iti simteai ca nu o sa iti ia jucaria atunci atacai : strangeai pumnii cat puteai de tare pregatindu-te sa spulberi tot ce iti sta in cale,indoiai genunchii ,trageai cat puteai aer in piept si te tranteai jos zbierand si lovind.Parintii cuprinsi de o rusine mai mare decat urletele cumparau jucaria respective si ieseau mai repede din magazin decat viteza cu care vanzatoarea lua banii din mana parintilor tai si ii baga in buzunar.Dupa ce ieseau din magazin ,se instala dorinta de a explora si a manipula noua jucarie dandui puteri vaste si inimaginabile si o foloseai pentru a invinge raul si tot deastea ( frumos sentiment,imi e dor de el).Cand incepeai sa desfaci cutia si sa ii dezlantui puterii la jucarie ,mama iti spunea sa astepti pana acasa,aici ori te apucai de plans ori era de acord (fiecare cum credea).De cele mai multe ori mergeai spre casa si mai treceai pe langa un magazine doua si deodata iti sare in ochi o alta jucarie mai frumoasa,mai “echipata” ,mai stralucitoare si logic si cu mult mai scumpa.Primu gand ce il aveai cand vedeai jucaria era ca o vrei neaparat,al doilea gand era cum t-il imaginau ca se duela cu cealalta jucarie si al treilea gand….hmmmmmmm….o daaaaaaa……al treilea gand era sa repeti faza de la magazinul trecut in speranta ca o sa tine inca o data.La gandul numarul 3 depinde mai mult de parinti:se simteau din nou plini de rusine si iti cumparau jucaria sau credeau ca i-ai facut destul de rusine pe ziua de azi si plecau si tu ramaneai cu buza umflata.(Aici depinde de fiecare copil cum isi pregatea campul de lupta si de fiecare parinte daca era ingaduitor sa iti mai cumpere inca o jucarie sau daca era mai strict putin si zicea ca e destul pentru ziua de azi, fiecare cum ati avut norocu’)

Tin minte o intamplare aseamanatoare.Aveam in jur de 4 ani si ca orice copil “behaiam” toata ziua ca sa stea cineva cu mine sa vada cum ma joc si cum parintii mei erau ocupati s-au hotarat sa imi cumpere un prieten neinsufletit care sa ma vegheze si sa se joace cu mine.Eu eram in culmea fericirii.Bun.Imbracarea ,cheile in contact si dai pedala pana la magazinul cu jucarii (made in China,bineinteles).Prima jucarie pe care o vedeam o vroiam, ca sa fiu sigur ca o sa am un partener de joaca si daca parintii mi-o cumparau ,continuam explorarea.Mai gasesc una,mai dadeam acolo 2-3 lacrimi de crocodile si pac,aveam jucaria.Schema asta a mers pana am strans un brat de jucarii si totusi nu eram multumit,imi trebuia tot magazinul si tata vazand ca tot mai vreau,mai vreau,mai vreau s-a gandit sa o ia pe mama frumos de mana si pe mine sa ma ia in brate si am coborat jos la masina,ne-am urcat in ea si acolo mi-a dat o bataie care mi-a astamparat setea pentru jucarii multe si nefolositoare.Am primit o batuta pe care o sa o tin minte toata viata.Am invatat lucruri bune dupa acea bataie, am invatat ca:”Nemultumitului ii ia Dumnezeu darul” si ca intotdeauna sa te uiti,inspectezi si alegi cea mai buna si folositoare.Mai bine una buna si folositoare dar si scumpa decat multe naspa,neinteresante si la preturi din lumea a 3-a.

Totusi,stau cateodata si ma intreb daca tata m-a batut doar ca sa invat o lectie de viata sau era suparat ca i-am cam golit portofelul. Nici azi nu stiu si nici nu vreau sa aflu! 🙂

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.